Obiective turistice
Atractii turistice
Baia Verde
Complexul Baia Verde este format din 3 lacuri cu apa sarata formate dupa 1850 pe malul stang al raului Slanic, ca urmare a prabusirii uneia dintre zonele escavate pentru sare. Baia Verde are un grad ridicat de salinitate, de peste 200 g/l, rezultata din peretii sai de sare. Concentratia de sare de la suprafata este mai scazuta in timpul primaverii si dupa ploile abundente (80/120 g/l) si creste in perioadele secetoase ca rezultat al efectului de evaporare. In adancuri, salinitatea ramane constanta. Culoarea apei celor 3 lacuri este data de nivelul de salinitate – Lacul 1 este verde – are o mineralizare ridicata, lacul 2 este galben-verzui, iar lacul 3 este verde-galbui. Lacurile contin namol sapropelic care contine diferite substante minerale precum cloruri, brom, nitrati, sulf, carbon, bicarbonat, calciu, magneziu, fier si alte substante organice.
Baia Baciului
Monument al naturii, ștranduri cu apă sărată, piscine și locuri de joacă pentru copii, restaurant tradițional românesc (140 locuri) deschis tot timpul anului, o parcare de 100 de locuri. În perimetrul Băii Baciului se află Muntele de Sare cu lacul Grota Miresei, rezervație naturală unică în Europa. Lacul Baia Baciului, cel mai mare din stațiune, prezintă diferențieri ale gradului de mineralizare a apei de la suprafață către adâncime, astfel încât de la 2 m către profunzime, lacul având 15 m adâncime, se ajunge la o mineralizare totală de 108,938 g săruri/l. Totodată lacul Baia Baciului are un strat de nămol cu o grosime maximă de 1,30 m și o rezervă de circa 2100. Compoziția chimică a nămolului cuprinde substanțe minerale, precum și reduse cantități de substanțe organice. Pe marginea lacurilor de la Baia Baciului, Baia Porcilor și Baia Roșie sunt amenajate plaje pentru helioterapie. Baia Baciului are o suprafață de 6.100 mp. În incinta ștrandului se mai află Lacul Miresei și lacul Baia Porcilor.
Salina Slanic Prahova
Începuturile istoriei salinei Slănic datează din jurul anului 1685, an în care spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în regiunea Slănic Prahova există un zăcământ de sare şi astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moşia Slănic. Lipsa factorilor alergeni crează un microclimat special constituind un mijloc natural de tratare a afecțiunilor respiratorii. În interiorul salinei vei găsi locuri special amenajate pentru sport. Terenuri de fotbal, de volei, teren de baschet, masă de biliard, masă de ping-pong, kart-uri pentru plimbări. Tot aici poți vizita Sala Genezei unde vei găsi statuia lui Traian și Decebal sculptate în sare, dar și busturile lui Mihai Eminescu și Burebista.
Muzeul Sarii Slanic Prahova
Muzeul Sării este amenajat în centrul staţiunii, foarte aproape de Salină şi de celebrul Munte de sare de Slănic, cu Grota miresei şi lacurile sale saline, în casa Casa Cămărăşiei, monument istoric şi de arhitectură din secolul al XVIII-lea. Muzeul prezintă importanţa acestui mineral pentru viaţa şi activităţile omului, influenţa biologică a acestuia asupra organismului uman, aspecte semnificative din istoria exploatării şi prelucrării sării, precum şi particularităţile mediului natural din zonă, inclusiv unele specii rare de plante halofile. Din 15 martie 2018 Muzeul Sării şi-a îmbogăţit expoziţia permanentă cu o călătorie virtuală în minele de sare de la sfârşit de secol XVIII care este posibilă cu ajutorul unor ochelari Realitate Virtuala(VR), prin intermediul cărora turiştii aşezaţi într-un vagonet cu patru locuri, automatizat electronic, “călătorii” cu ochelari VR coboară într-o mină de sare printre mineri şi urmăresc cum este extrasă sarea, în mod rudimentar la începuturi, până la metodele moderne de astăzi, în timp ce sunt mişcaţi de vehiculul care merge pe şine, pe drumul şerpuit şi plin de surprize şi efecte speciale. Este o experienţă intensă, unică într-un muzeu din România şi care merită trăită individual, fiind greu de descris în cuvinte.. Conceptul este unic în România.
Piatra Verde Slanic
Rezervația geologică „Piatra Verde” Slănic. Aceasta este denumirea sub care e cunoscut științific masivul de piatră vizibil chiar din orașul Slănic Prahova, având o înălțime de circa 650 m. Tot în termeni științifici vorbim despre un tuf zeolitifer cu conținut ridicat de clinoptilolit – termeni care ne bagă total în ceață. Aprofundând cercetarea aflăm că tuful (piatră sedimentară) vulcanic de la Slănic a căpătat prin procesul de zeolitizare a sticlei vulcanice proprietăți deosebite care îi conferă utilități variate, mai ales în procesele de depoluare a apelor, de îndepărtare a ionilor radioactivi din sol etc. Importanța economică deosebită a acestor minerale, supranumite „pietre ale viitorului”, nu este pe deplin înțeleasă în economia românească, de la „Piatra Verde” exploatându-se doar material de construcții și gips.
Supernova Planetarium
Supernova Planetarium de la Salina Slănic Prahova funcționează la 208 metri adâncime, unde turiștii au o reală surpriză să găsească nu numai un al doilea obiectiv important de vizitat dar și cel mai mare și performant planetariu digital din România, un proiect cu finanțare europeană de peste 2 milioane lei, instalat în 2018 și inaugurat oficial în luna iulie 2019. n comparație cu noul planetarium, care are un diametru de 16 m, majoritatea planetariilor digitale din România au cca. 7-8 m diametru, fapt care limitează dramatic efectul de imersie. Vizitatorii se pot bucura de filme în format full-dome și proiecții interactive într-un dom pentru 200 de locuri dotat cu proiectoare 4K laser și fotolii super-ergonomice.
Muntele Rosu din Prahova
Una dintre cele mai cunoscute destinaţii din Prahova, Muntele Roşu din Masivul Ciucaş, îşi trage numele de la un fenomen unic în România prin amploarea sa, spectacolul de culori pe care îl oferă natura în luna iunie, în momentul înfloririi bujorului de munte, cunoscut şi sub numele de smârdar sau rododendron. n luna iunie, muntele devine locul unui fenomen unic în România prin amploarea sa, înflorirea rododendronilor sau a bujorilor sălbatici. Suprafaţa extinsă pe care se produce spectacolul înfloririi face ca muntele să devină „roşu“ în această perioadă, de unde şi numele. Cunoscătorii fenomenului şi fotografi profesionişti vin anual la Cheia în luna iunie pentru a admira versanţii transformaţi de bujori. Rododendronul este denumit şi smârdar sau bujor de munte, iar numele său ştiinţific, Rhododendron kotschyi, provine din limba greacă rhodon, adică trandafir, roz, dendron, arbore şi kotschy de la botanistul austriac Theodor Kotschy, cel care l-a descris şi clasificat pentru prima oară în secolul XIX.
Cheia Prahova
Situata la 60 de km de Ploiesti pe DN1A Bucuresti-Brasov, statiunea montana Cheia este o adevarata oaza de liniste si de verdeata la poalele Masivului Ciucas, langa raul Teleajen. Aici se pot practica cele mai variate forme de turism: drumetii montane, alpinism, sporturi de iarna, excursii in imprejurimi. Este unul din punctele de plecare in excursii spre Masivul Ciucas. Statiunea Cheia se bucura de o priveliste deosebita si de un climat cu un aer puternic ozonat propice pentru tratarea diferitelor afectiuni. Este un loc de odihna si recreere pentru persoane care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare, etc. In zona se pot vizita: Manastirea Suzana, Manastirea Cheia, lacul de acumulare Maneciu; se pot face drumetii in Masivul Ciucas, plimbari cu bicicletele, ATV, off-road. Cheia | Situata la 60 de km de Ploiesti pe DN1A Bucuresti-Brasov, statiunea montana Cheia este o adevarata oaza de liniste si de verdeata la poalele Masivului Ciucas, langa raul Teleajen.
La Maison De Moise
DJ102 184Poiana Vărbilău 106400România
rezervari@lamaisondemoise.ro
Telefon +40725300200
